E vacanță pentru școlari, așa că stațiunile de schi sunt pline ochi. Weekendul trecut am fost la Rânca și mi-am propus pe de o parte să observ ce comandă oamenii la restaurant și pe de altă parte să analizez meniurile. Probabil vă imaginați cam ce am descoperit: cartofii prăjiți conduc detașat (cu pâine, nu simpli!). La fel băuturile carbogazoase și dulciurile. Aș vrea să spun că nu e o tragedie și că sunt permise din când în când, dar părerea mea este că la copii nu ar trebui să existe în meniu.

A interzice nu e o soluție, după părerea mea. Pur și simplu părinții ar putea să își educe copiii astfel încât cei mici să nu ceară așa ceva, dar ca să se întâmple asta ar trebui ca ei să nu consume produse nesănătoase. Ei, părinții, să le fie exemplu copiilor. Chiar săptămâna trecută spunea o doamnă într-un material la emisiunea pe care o realizez, “Tinerețe fără bătrânețe”: “Exemplul personal face cât o mie de cuvinte! Degeaba îi spuneam eu fetiței mele că sucurile carbogazoase nu sunt sănătoase, dacă ea mă vedea pe mine bând așa ceva”.

Revenind la Rânca, să știți că nici oferta restaurantelor nu este prea generoasă. De obicei există 3-4 tipuri de ciorbe (burtă, fasole cu afumătură, văcuță). La un singur restaurant am găsit ciorbă de legume (dintre cele la care am fost noi). Cam la toate găsești mămăliguță cu brânză și smântână, uneori bulz, peste tot preparate din carne (tochitură, platouri, grătare, șnițele), câteva garnituri și câteva salate.

Ce alegem noi din aceste meniuri? La prânz ne ghidăm după regula: dacă ciorba conține carne, atunci felul principal îl comandăm fără proteină animală. Sau invers. Sau ambele fără carne. Asta pentru că mâncăm carne de 2-3 ori pe săptămână.

La ciorbă este simplu. Mai greu este cu felul principal. Dacă vrem să comandăm ceva pe bază de carne preferăm peștele. Dacă nu este pește sau avem poftă de altceva, atunci alegem preparatele gătite cât mai simplu. Adică preferăm o carne la grătar sau cuptor în loc de tochituri, tocane sau tocănițe, care sunt mult mai grele pentru stomac și nici nu poți fi sigur ce conțin.

Garnitura în cazul nostru este salata. Nu cartofii prăjiți, nu orezul, nu pâinea, ci salata. Aproape că nu există masă la care să nu mâncăm salată. Acestea nu sunt însă reguli de care să ținem cu dinții. Ne ghidăm după ce simțim că are nevoie organismul în acel moment. Eu chiar sunt foarte atentă ce simt mai ales după ce mănânc ceva și chiar am făcut câteva “teste” în weekendul petrecut la munte.

De exemplu într-o zi am comandat un platou țărănesc (tobă, caltaboși, șunculiță, jumări, pastramă, telemea, ceapă, măsline, roșii, castraveți). Probabil vă dați seama că nu l-am mâncat singură :-). După ce am mâncat mi-a luat mai bine de o oră să mă ridic de la masă. Mi se făcuse atât de somn încât chiar nu mă puteam duce pe pârtie. În schimb când am mâncat mai ușor, o garnitură cu salată de exemplu, să mă fi văzut cum “zburam” pe pârtie.

Revin la masa de prânz. Dacă vrem un fel principal fără carne variantele sunt cam puține, dar există. De regulă combinăm o garnitură cu o salată. De exemplu, o dată am ales cartofi natur cu pătrunjel și o salată de murături. Altă dată ciuperci la grătar cu salată de roșii, castraveți, ardei și ceapă. Altă dată cartofi cu usturoi și salată de varză albă.

Sau am descoperit la un restaurant o garnitură mai deosebită: legume la grătar pe pat de orez sălbatic și nuci. Delicioasă combinație! În altă zi am mâncat varză călită cu mămăliguță.

Pentru cină sunt valabile felurile principale de la prânz. Noi seara mâncăm ceva mai light, deci doar fel principal, fără ciorbă sau desert. De regulă alegem pește+salată sau garnitură+salată. Nu vă imaginați că absolut niciodată nu mâncăm carne seara sau absolut niciodată nu comandăm tochitură. Se întâmplă, dar aceasta este excepția, nu regula. Plus că organismul ne atenționează de fiecare dată, dacă știm și vrem să îl ascultăm. Dacă mâncăm seara ceva mai greu pentru stomac ne simțim grei, apare senzația de oboseală, dar culmea, nu ne odihnim bine. Și nu e de mirare, pentru că organismul are de lucru la digestie, mai ales dacă mâncăm târziu. Așadar, dacă știm să îl ascultăm, să fim atenți la semnalele pe care ni le transmite, știm și ce să mâncăm data viitoare astfel încât să ne fie bine.

La băuturi sănătoase oferta este mult mai slabă. Practic cea mai sănătoasă este apa plată. Limonadă sau freshuri eu nu am găsit la niciun restaurant la care am fost. Ceaiul este îndulcit cu zahăr (am cerut miere, dar nu aveau). La capitolul alcool comandăm bere sau vin.

Desert? Noi nu comandăm aproape niciodată. Trei feluri de mâncare la prânz sunt prea multe. Oricum opțiunile sunt clătite sau papanași. La un singur restaurant aveau în meniu salată de fructe, am vrut să comand, dar nu aveau fructe. In articolul următor o să vă spun la ce restaurante am mâncat, ce ne-a plăcut, ce nu ne-a plăcut și ce prețuri aveau.

N-am scris despre micul dejun pentru că noi nu mâncăm la restaurant dimineața, ci… in cameră:) Ne aprovizionăm cu fructe din belșug fie din locul in care mergem, de la localnici, fie din București. Depinde unde mergem și ce sezon este. Acum ne-am aprovizionat din piața Obor cu pere, mere, banane, mandarine pomelo.

Dacă nu respectați aceste “reguli” nu vă îngrijorați și nu vă învinovățiți, chiar dacă aveți o alimentație considerată nesănătoasă. Important este să vă doriți să faceți o schimbare și să o faceți treptat. In plus, nu e important doar ce mâncăm. Sunt mult mai multe aspecte care contează pentru un stil de viată sănătos.

Am scris acest articol la invitația colegului meu, Stelian Muscalu. Îl găsiți AICI. Mulțumesc, Stelu, pentru provocare!

Sursă featured photo: © Fabio Formaggio | Dreamstime.com

PRINT